Corvette C1 – 1953-1962

Corvette C1 1953 - Borsura originala GM

Corvette C1 1953 – Borsura originala GM


 

    Corvette C1 a fost vazut de catre 14 milioane de americani in cadrul show-ului Motorama din 1953, unde a fost prezentat pentru prima data, conform General Motors. Peste 20.000 de vizitatori au asigurat pe cei de la GM ca ar cumpara cu siguranta o masina sport, precum Corvette. Atmosfera in Detroit era exuberanta. Chevrolet reusise astfel sa castige un avans in fata competitiei. Nici Ford si nici Chrysler nu aveau in plan o masina sport. Chiar si Ford Thunderbird care era preconizat sa intre in productie, nu putea fi clasificat ca o masina sport. Astfel Chevrolet parea pregatita sa conduca procesul de reinviere al masinilor sport in America postbelica.

Corvette C1 a fost prima masina sport de serie americana

    Nu a fost de mirare ca Managementul General Motors a ordonat intrarea in productie a Corvette C1 la sfarsitul lunii Iunie, la numai 6 luni de la prezentarea in cadrul show-ului Motorama. Discutiile preconizau vanzari de 20.000 de unitati pe an, desi, mai tarziu, previziunile pentru 1954 au fost micsorate la 12.000. La momentul respectiv nimeni nu se astepta ca va dupa sapte ani, pentru ca productia totala de Corvette-uri sa ajunga la cinci cifre.

    Intre timp, planul a fost sa se construiasca 300 de masini in a doua jumatate a lui 1953, toate construite din fibra de sticla. GM a fost surprins de reactia buna cu care au fost primite masinile din plastic. Pe masura ce timpul trecea GM punea din ce in ce mai mult accent pe acest aspect revolutionar de design al Corvette-ului.

    Planul initial a fost ca, cele 300 de masini sa fie toate din fibra de sticla, la fel ca si C1 de la Motorama, insa cele 12.000 de modele previzionate pentru 1954 sa fie construite din otel. Utilarea uzinelor de la Detroit cu masini care sa produca caroseria Corvette C1 din otel, s-ar fi ridicat la 4.5 milioane de dolari. Pe de alta parte costurile legate de producerea in masa a acelorlasi componente din fibra de sticla ar fi costat doar 1/10. Din acest considerent, alaturi de reactia buna pe care publicul a avut-o asupra caroseriilor din GRP i-au facut pe cei de la GM sa se mai gandeasca.

Corvette C1 1953 - Borsura originala GM

Corvette C1 1953 – Borsura originala GM


 

    Astfel Ed Cole si Tom Keating au decis ca toata productia de Corvette-uri avea sa fie din fibra de sticla. Aceasta decizie nu a afectat numai Corvette C1 ci si toate generatiile viitoare. Astfel s-a executat o licitatie pentru un subcontractor, care avea sa realizeze caroseriile din fibra de sticla. Compania castigatoare se numea Molded Fiber Glass Company of Ashtabula, Ohio care s-a apucat de constructia unei noi fabrici pentru a putea raspunde comenzilor General Motors. Trebuie subliniat faptul ca fibra de sticla era o noutate in domeniul auto si nimeni nu o utilizaze pana in prezent la o asemenea scara. In prima parte, MFG a subcontractat la randul sau productia unei alte companii, numita Lunn Laminates, un expert in fibra de sticla. Compania a facut acest lucru pentru a se putea concenta la constructia infrastructurii, pentru productia in masa a caroseriilor, intrucat Lunn Laminates foloseau un procedeu mai vechi si mai laborios.

Corvette C1 1953 - Borsura originala GM

Corvette C1 1953 – Borsura originala GM


 

    Procesul de productie in masa al caroseriei era totusi unul lung si atent verificat. La final, caroseria pentru Corvette C1 continea 62kg de fibra de sticla, 69kg de rasina epoxidica si 23kg de kit, rezultand intr-o greutate mult mai mica decat caroseria traditionala din otel. In acelasi timp cursa pentru pregatirea de productie a modelului era in plina desfasurare. Un comentator al vremii spunea :

“Cine crede ca o companie mare nu se poate misca repede nu stie despre ce vorbeste. Inginerii Corvette C1 lucreaza sapte zile pe saptamana, chiar si noaptea daca este nevoie, intr-un efort sustinut de a respecta termenele limita.”

Corvette C1 1953 - Borsura originala GM

Corvette C1 1953 – Borsura originala GM


 

    O linie scurta de asamblare a fost instalata in fabrica General Motors din Flint, Michigan pentru a testa procedeele de productie pentru primul lot de Corvette C1, inainte de inceperea oficiala a productiei, in St. Louis. Primul Corvette C1 a iesit pe poarta uzinii din Flint la 30 Iunie, dar sistemul sau electric nu functiona. Nu functionau luminile, claxonul si nici radio-ul. Apoi inginerii si-au dat seama ca o caroserie de fibra de sticla nu poate fi folosita pentru impamantare. Problema a fost rezolvata rapid, cu instalarea unor fire speciale de impamantare legate direct de sasiu. Dupa aceste modificari din Flint incepusera sa iasa cate trei Corvette C1 pe zi.

Corvette C1 1953 - Primul Corvette 30 Iunie 1953

Corvette C1 1953 – Primul Corvette 30 Iunie 1953


 

    Dupa acest episod, Chevrolet nu avea nicio intentie sa raspunda cererii de 20.000 de unitati. Nici macar nu doreau sa trimita cate o masina celor peste 7600 de dealeri ai marcii. In schimb, directorul general de vanzari William Fish a decis sa trimita Corvette-uri doar catre dealerii cu volume mari de vanzari. Acesti dealeri au fost de asemenea instruiti sa vanda Corvette-urile exclusiv VIP-urilor si celebritatilor, membrilor guvernului si oamenilor de afaceri. Ideea era sa transforme Corvette C1 intr-o masina dezirabila si sa mentina lungi liste de asteptare, pana cand procesul de fabricatie in masa era gata, in 1954.

    Cu toate bunele intentii Chevrolet nu se putea lansa imediat in productia in masa a unei masini din fibra de sticla. Cu toate acestea, Corvette era destinat ca o masina sport de serie, spre deosebire de exoticul Jaguar XK 120. La pretul de 3498 $ Corvette C1 era cu aproape 1000 $ mai ieftin decat Jaguarul dar era cu 1000 $ mai scump decat un MG. Acest pret putea fi micsorat daca masina era cumparata fara anumite optiuni precum radio-ul care costa 145.15 $ sau incalzire care mai costa 91.40 $. Practic un Corvette C1 cu aceste optiuni costa in jur de 3500 $. Alte dotari optionale includeau anvelope cu perete alb, ceas, bricheta, stropitoare de parbriz, oglinzi exterioare si, o noutate, o lumina de avertizare pentru frana de mana.

    Presa auto nu a putut sa conduca un Corvette C1 decat la sfarsitul lui Septembrie, si chiar si asa, li s-a permis sa mearga doar sapte mile fiecare, si nu pe sosea, ci in jurul pistei de incercare GM de la Milford. Presiunea impusa de productie a insemnat ca doar opt masini au fost impartite intre 400 de jurnalisti. Cu toate acestea, reactiile presei au fost destul de bune.

Tom Keating – director general al General Motors sustinea ca in cele din urma, America are o masina sport construita pentru conditiile din America:

“Prin Corvette C1 am incercat sa construim o masina sport urmand traditia americana. Nu este o masina de curse, asemenea masinilor din Europa, unde masinile sport sunt si masini de curse. El este menit mai degraba sa satisfaca conceptia publicului american despre frumusete, confort, practicalitate si performanta.”

Corvette C1 1953 - Borsura originala GM

Corvette C1 1953 – Borsura originala GM


 

    Acum, dupa ce masina intrase in productie de 6 luni, tot ce trebuia sa faca Chevrolet era sa astepte sa vina clientii. Din pacate cei care au dorit cu adevarat sa cumpere un Corvette, au avut de asteptat destul de mult. La sfarsitul lui 1953 doar 183 de masini fusesera livrate din tinta de 300 stabilita anterior. Desigur, nu era niciun Corvette C1 care statea degeaba in parcare. Majoritatea erau folosite de catre dealeri pentru a strange comenzi. Insa acestia s-au vazut in situatia de a suna mai multe persoane de pe lista de asteptare pana cand sa gaseasca un client, care chiar sa se tina de promisiune si sa plateasca pentru masina.

Aceasta situatie se datora faptului ca masina nu a castigat prea multi adepti ai masinilor sport. O masina sport, in conceptia lor, nu trebuia sa aiba o cutie automata, trebuia sa aiba frane puternice si manevrabilitate ridicata. Corvette, la momentul respectiv, nu avea niciuna dintre acestea. Franele cu tamburi imprumutate de la sedan-uri nu se comportau bine cand erau solicitate intens. Manevrabilitatea era scazuta, iar masina oscila in viraje sau spravira agresiv. Cu tot efortul de a transforma motorul Stovebolt in Blue Flame, acesta era prea fragil si prea putin puternic, rezultand intr-o viteza si acceleratie asemanatoare micului Austin Healey, cu mult in urma Jaguar-ului. Acest lucru era dureros intrucat Corvette C1 arata de parca ar putea sa mearga mult mai repede si totusi nu o facea.

Corvette C1 1953 - Motorul Blue Flame

Corvette C1 1953 – Motorul Blue Flame


 

    Din pacate acest prim lot de 300 de Corvette-uri avea si alte probleme tehnice, specifice inceputului de productie al unui model. Parbrizele curbate aveau adesea scurgeri, iar publicul era nemultumit si de absenta manerelor exterioare ale usilor. De asemenea habitaclul era zgomotos, cu multe elemente care zdranganeau continuu. Cele trei carburatore aveau nevoie de multe reglaje pentru ca motorul sa poata ajunge la puterea cotata. Aerodinamica Corvette C1 forta gazele de emisie sa fie atrase catre caroseria masinii, ingalbenind vopseaua alba, in care au fost vopsite toate cele 300 de unitati. Daca aceste inconveniente nu au fost suficiente, au mai aparut si alte probleme legate de procesul de fabricatie al panourilor de caroserie. Intrucat tehnologia era noua au aparut diferente la imbinari si anumite panouri aveau suprafata neregulata. In timp, din cauza tensiunilor, o mare parte din panouri au crapat sub stresul la care erau supuse acestea in timpul mersului.

    Cu toate acestea, acum venise iarna, si numeni nu cumpara masini sport iarna. Intre timp in St. Louis fabrica se echipase si se pregatise pentru cele 10.000 de unitati previzionate pentru urmatorul an. Contractele pentru subcontractori fusesera deja semnate si totul era pregatit. Dar publicul era oare pregatit cu adevarat pentru noul Corvette C1 ?

Corvette C1 1953 - in prezent

Corvette C1 1953 – in prezent


 

Productie Corvette C1 – 1953

Decapotabila – 300 unitati

Specificatii
Chevrolet Corvette C1

Motor: 6 cilindrii in linie, bloc motor otel, chiulasa otel
Alezaj: 90.42 x 99.82mm
Capacitate: 3867 cmc
Compresie: 8.0:1
Alimentare: 3 carburatoare
Putere: 150 hp @ 4200 rpm
Cuplu: 302 Nm @ 2400 rpm
Transmisie : 2 viteze, automata
Suspensie : fata – independenta cu arcuri elicoidale si bara antiruliu
spate – arcuri lamelare
Frane: fata/spate – tamburi 28cm
Anvelope: 6.70 x 15”
Masa proprie: 1315kg
Distributia masei: 53/47
Ampartament: 2.59m
Lungime: 4.24m
Latime: 1.83m